Nesimţirea ucide. Încet, dar sigur. Campania promovată de SynergEtica a fost o iniţiativă de combatere a nesimţirii, aceeaşi cauză pentru care se luptă şi echipa noastră în momentul de faţă. Dar suficient despre obiectivele noastre. Cred că am fost destul de clari până acum.
Să vorbim mai departe despre metodele şi strategiile pe care le vom adopta în încercarea noastră de a schimba lumea în care trăim – într-o lume mai bună.
În decursul săptămânii trecute, pe lângă faptul că am fost la trainingul şi întâlnirea organizate de SynergEtica (miercuri, 25.03), am încercat să punem la punct şi o strategie cât mai clară. În mod evident, această strategie presupune implicarea unui număr cât mai mare de cunoscuţi, dar şi necunoscuţi. Aşa cum am mai spus, ne adresăm în special tinerilor, fapt pentru care am creat blogul de faţă şi pe care vă invităm cu mare drag să îl vizitaţi şi pe care să vă exprimaţi atât mulţumirile cât şi nemulţumirile legate de subiectul ales.
Printre multe altelte şi neutilizarea corectă a scărilor rulante este o dovadă de nesimţire. E adevărat, până să ajungem din urmă ţări ca Austria sau Germania mai e. Mai mult decât atât, poate mulţi bucureşteni nici nu s-au gândit vreodată că pe partea dreaptă a scărilor se stă, iar pe stânga – se circulă. De aceea ne-am gândit să creăm postere, stickere şi afişe pe care să le răspândim de-a lungul şi de-a latul întregului oraş (apropo, mai jos voi posta una dintre imaginile care va apărea pe afişele noastre – aştept comentarii, fie ele pozitive sau negative!).
Nu trebuie să uitam că timpul pe care-l avem la dispoziţie este scurt: patru săptămâni de campanie (din care nu au mai rămas decât vreo 3). Din acest motiv ne-am hotărât să ne adresăm numai celor care circulă pe la metrou, aşa că dacă ne vedeţi pe-acolo nu ezitaţi să ne salutaţi!
Dar gata cu vorbăraia. Să trecem la acţiune. Programul pentru săptămâna ce urmează arată cam aşa:
Luni, 30 martie: imprimare tricouri pentru membrii echipei reACT
Miercuri, 1 aprilie: întâlnire oficială cu direcţiunea Metrorex pentru obţinerea de aprobări şi eventuale sponsorizări.
Tot miercuri: întâlnire cu diverse tipografii din Bucureşti pentru sponsorizare stickere & afişe.
Joi: interviuri, fotografii şi filmuleţe surpriză cu sprijinul revistei TABU.
Vineri: întâlnire pentru organizarea unei petreceri cu tema: „Stai pe dreapta, mergi pe stânga!”.
Mai jos găsiţi imaginea promisă. Aştept impresii şi până atunci un sfârşit de săptămână cu soare vă urează
Alexandra
În numele echipei reACT
P.S.: Last but not least, mulţumiri Soniei, graficianului nostru pentru sprijinul oferit! 
reACT's Blog 
Mult succes in campania voastra, desi la cat de putin bun simt este astazi…
Mult curaj totusi!
Stiti povestioara aceea..
” Un batranel, pe plaja plina de stelute de mare aduse la tarm de valuri, se mai apleca din cand in cand si mai arunca cate una in apa.
Un trecator, vazand lucrul acesta, i se adreseaza..”Auziti, credeti ca faceti vre-o diferenta. Va osteniti degeaba.” La care batranelul aplecandu-se, lua o stea, o arunca in apa, si-i raspunse: „Stii, cel putin in cazul ei am facut diferenta.”
Multa binecuvantare din partea lui Dumnezeu. Va doresc sa faceti diferenta in vietile multora. Credinta te educa! 😉
By: mariuszarnescu on martie 29, 2009
at 11:26
Sper din tot sufletul ca va da roade munca voastra.Da,nesimtirea se poate educa,insa cu prostia veti avea mai mult de lucrat.Oricum,originala ideea.Mult succes!
By: uana on martie 29, 2009
at 18:06
Multa bafta! Daca reusiti sa-i faceti pe oameni macar sa-si puna un semn de intrebare, atunci puteti considera ca v-ati atins telul!
By: Elena on martie 29, 2009
at 19:03
Am sa reusesc eu cu ciocanul. Va promit.
Dau si autografe dupa 😀
By: tidusss on aprilie 1, 2009
at 02:00
Multa bafta, sper ca demersul vostru sa dea roade.
By: Tudor on martie 29, 2009
at 19:11
Sunt de acord ca nesimtirea ucide, sunt de acord ca initiativa voastra este necesara si laudabila, dar nu pot fi de acord cu exemplul pe care l-ati ales.
Eu circul zilnic cu metroul, la ora de varf. De regula, in Bucuresti, la fiecare gura de metrou exista o singura scara rulanta care urca (daca functioneaza si aia…). Dintr-un tren coboara sute de oameni, deodata…si toti vor sa urce cu scara rulanta, deodata. Nimic mai firesc. Regula „stai pe dreapta, mergi pe stânga!” presupune ca cei care „stau”, sa formeze o coada pe partea dreapta, iar ce care „merg” sa ruleze pe stanga. Nimic mai simplu.
Insa eu va invit sa priviti lucrurile din perspectiva celui care „sta”: un grabit castiga 10-15 secunde mergand pe dreapta; in schimbul acestor pretioase secunde, cei care „stau” la coada de pe partea stanga pierd alte zeci de secunde pentru ca, circuland pe un singur rand, coada se dubleaza. Ma intreb daca este corect rationamentul „stai pe dreapta, mergi pe stânga!” in acest caz. Sunt de acord cu aceasta regula atunci cand nu e aglomeratie, de exemplu, la intrarea in statia de metrou, seara, in weekend.
Ar fi interesant de facut un sondaj printre calatori, avand in vedere ca marea majoritate “stau” si doar cativa “merg”.
Astept parerile voastre.
By: Axi on martie 29, 2009
at 19:31
Vom face si sondajul, vom lua si interviuri, vom imparti si fluturase. E drept ca cei mai multi stau si numai cativa merg, dar poate ca cei care „stau”, stau tocmai pt. ca nu au pe unde merge si atunci renunta. 10-15 secunde pierdute pe scarile rulante, 1-2 minute pierdute (sau chiar mai multe) din cauza celor care nu te lasa sa cobori bine din metrou ca si vor sa urce peste tine. Ore de varf (la metrou) exista peste tot in lume si peste tot se imbulzeste lumea, e o problema de atitudine si de educatie. Multumim pt. interventie, iar daca mai ai si alte idei/comentarii/nelamuriri nu ezita sa ni te adresezi!
By: reACT on martie 29, 2009
at 20:31
@Axi:
Regula aceasta este făcută ca să „sortezi” călătorii în funcţie de necesităţile lor: unii sunt mai grăbiţi (şi vor să urce treptele în acelaşi timp în care folosesc scara rulantă), alţii sunt mai puţin grăbiţi (şi vor avea răbdare să urce doar în ritmul scării rulante).
Cazuri excepţionale:
1. toţi oamenii se grăbesc şi nu există decât scări rulante ca să ieşi de la metrou: dacă încerci să urci pe dreapta, vor dori şi alţii şi va ieşi un balamuc, sărind toţi cu gura pe tine cum că „graba lor este mai mare” => trebuie să aplici regula + ceva răbdare.
2. (aproape) toţi se grăbesc pe scările rulante (vezi pasajul de corespondenţă Unirii 1 – Unirii 2), dar există şi scări obişnuite.
Vrei viteză? Lasă lenea şi urcă pe scările normale.
Nu-ţi permite sănătatea să urci pe scări normale? Atunci ai răbdare (again, nu eşti Mafalda şi nu ai de unde să ştii dacă cel de lândă tine se duce să-şi vadă ruda de la spital aflată pe moarte – sau orice altă urgenţă mai mare decât a ta).
Pentru alte cazuri neacoperite, cred că:
1. ar trebui să-l înjuraţi pe Ceauşescu că nu a proiectat metroul bucureştean ca să facă faţă unui trafic de 800.000 călători/zi.
(Ca o ironie a sorţii, Ceauşescu a fost criticat când a început construcţia metroului şi abia peste ani oamenii i-au mulţumit [în gând, probabil], ba chiar au ajuns să se plângă că nu e destul de mare).
2. ar trebui făcută o petiţie la Metrorex, pentru lărgirea anumitor găuri de metrou (deşi ceva îmi spune că dacă structura staţiilor permitea acest lucru, ar fi făcut-o până acum).
By: Sonia on martie 29, 2009
at 20:24
Problema in „limitarea de banda” a traficului apare peste tot, nu numai la metrou. Vezi strazile care nu mai fac fata unui trafic de 10-20 de ori mai mare decat cel de acum 30 de ani, vezi retelele electrice (nu mai folosesc friteuza pentru cartofi prajiti pentru ca are o putere prea mare si incep sa sara sigurantele), vezi retelele telefonice care trebuie sa reziste unui numar cu mult mai mare de utilizatori (au fost schimbate in timp).
By: tidusss on aprilie 1, 2009
at 01:59
Laudabila initiativa voastra!!
Mult, mult succes va doresc!!
By: Nicole on martie 31, 2009
at 23:41
Am sa le dau cu ciocanul in cap in caz contrar.
Functioneaza garantat, tineti-mi pumnii sa nu dau peste cefosi.
By: tidusss on aprilie 1, 2009
at 01:55
sa vedem. Ca ar fi unele persoane de care as vrea sa ma ocup eu personal :))
p.s. ne disputam ciocanul 😀
By: Lasati'ma sa visez on aprilie 11, 2009
at 09:59
Niciodata!1!!!!
Eu sunt Thor, am nevoie de ciocan 😦
By: tidusss on aprilie 12, 2009
at 17:40