Interviu cu domnul Radu Câmpeanu

Preşedinte de Onoare al PNL, Domnul Radu Câmpeanu a avut bunăvoinţa să ne acorde un interviu despre campania promovată de membrii echipei reACT. A ocupat funcţia de Şef al Tineretului Liberal înainte de cel de-al doilea Război Mondial, a participat la manifestaţiile anti-comuniste din februarie 1945, fiind arestat şi petrecând ani buni în închisoare începând cu 1948. După eliberarea ca deţinut politic emigrează în Franţa cu familia sa. Se întoarce în ţară în 1990, unde participă la reîntemeierea PNL al cărui preşedinte este între 1990 şi 1995. Candidează la alegerile prezindeţiale ale aceluiaşi an, plasându-se pe locul doi.

Mai jos – interviul cu Dl. Câmpeanu.

reACT: Cum aţi defini bunul simţ?

Dl. Câmpeanu: Bunul simţ este ceva înnăscut. Practic ştii din instinct ce anume poţi spune în faţa unei persoane sau a unui grup de persoane, în faţa unei situaţii sau a unui eveniment la care participi sau într-o instituţie în care te afli. Bunul simţ dictează modul în care vorbeşti, ce şi când să spui şi mai ales ce să nu spui, cum să te comporţi. Bunul simţ este o indicaţie de atitudine, o posibilitate de comportament aproape mecanică. Bunul simţ te ajută ca dintr-o dată să poţi să vorbeşti şi să ai o atitudine corespunzătoare persoanei şi situaţiei în care te afli.

reACT: Care este rolul educaţiei în completarea personalităţii unei persoane care „are bun simţ”?

Dl. Câmpeanu: Educaţia completează bunul simţ fără îndoială. Educaţia pe care o primeşti de mic copil. Din păcate, educaţia este un element din ce în ce mai rar întâlnit pentru că multora le lipseşte totalmente acest simţ al măsurii. Această lipsă de educaţie cred eu că se datorează în bună parte mentalităţii regimului comunist, care vorbea de egalitate în mod stupid şi vulgar în tot ceea ce se întâmpla. Un om dacă are bun simţ şi a avut şi norocul să aibă parte de o educaţie corespunzătoare este un om de calitate. Aceştia sunt oameni pe care nu-i întâlneşti pe toate drumurile, dar atunci când îi întâlneşti ştii să îi apreciezi. O mare importanţă însă o are şi exemplul – exemplul personal.

reACT: În ce măsură contribuie şcoala la modelarea bunului simţ?

Dl. Câmpeanu: Şcoala îţi dă cultura necesară şi mai ales primul contact cu oamenii; este vorba despre un contact constant care te învaţă tehnica raporturilor interpersonale.

reACT: Cum aţi caracteriza în câteva cuvinte omul lipsit de bun simţ?

Dl. Câmpeanu: Omul lipsit de bun simţ este omul care are în general o îndrăzneală mitocănească. În momentul în care îţi vorbeşte pretinde că vrea să îţi impună anumite lucruri. Are o notă de mitocan. Există persoane care îşi iau un angajament faţă de tine într-o zi, iar la câteva zile după aceea îşi calcă promisiunea. Există nenumărate exemple de acest fel.

reACT: Care este diferenţa dintre noi şi societăţile occidentale?

Dl. Câmpeanu: Să nu credeţi că ţări precum Franţa, Germania sau Anglia sunt ţări lipsite de un asemenea element. Diferenţa constă în faptul că în aceste societăţi nota dominantă nu o dă tipul de oameni lipsiţi de bun simţ. Din păcate la noi nota dominantă o dau cei fără educaţie şi fără bun simţ.

reACT: Este mai uşor să schimbi mentalitatea oamenilor ajunşi la maturitate sau a tinerilor?

Dl. Câmpeanu: Mai uşor de schimbat este mentalitatea tinerilor, chiar dacă sunt mai exuberanţi şi se stăpânesc mai greu. Aceste caracteristici se modelează însă în timp, odată ce capătă experienţă. În cazul tinerilor intervine şi suprautilizarea calculatorului, care se vrea a înlocui o parte din minte. Excesul de calculator este o greşeală. Pe de altă parte, îmi e greu să cred că odată sedimentată, mentalitatea unui adult se mai poate schimba, cu atât mai mult cu cât majoritatea sunt convinşi şi trăiesc cu impresia că sunt grozavi.

reACT: Mai există vreo şansă ca poporul român să evolueze din punctul de vedere al bunului simţ?

Dl. Câmpeanu: Nu sunt lipsit de speranţă, cu toate că îmi pare foarte rău de ceea ce văd de trei-patru ani de zile încoace. Observ un fel de vulgarizare şi coborâre a nivelului general al vieţii noastre publice. Românul nu este foarte cultivat – e adevărat, se grăbeşte de multe ori în a face afirmaţii şi a-i judeca pe alţii tocmai din lipsă de bun simţ – dar sunt trăsături ale unui popor care cu timpul pot dispărea. Sunt convins că generaţia tânără de astăzi va apuca o Românie mult mai echilibrată sub aspect educaţional şi al bunului simţ. Românul umblă prea mult după „şmecherii” şi dacă eşti de părere că şmecheria e o metodă să ajungi undeva, e o greşeală. Totuşi, mentalitatea se schimbă. Nu de azi pe mâine, dar este posibil. Eu rămân optimist pentru poporul roman şi pentru viitorul poporului român.